Cetatea Capidava, din judeţul Constanţa, aflată pe lista indicativă UNESCO, a intrat în circuitul turistic după ce a fost reabilitată.
Capidava este pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, iar şoseaua care leagă localitățile trece chiar pe lângă zidurile cetății. Fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri groase de peste 2 m și înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m. Are o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului și o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman pentru că face parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Construcţia oferă o vastă arie de supraveghere. Importanța strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană.
Contractul de finanțare europeană pentru restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic a fost semnat în 2013 și se ridică la peste 70 milioane de lei. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în februarie 2015, dar realizarea proiectului a fost sistată în decembrie 2015, din cauza unor controverse ce vizau calitatea lucrărilor. În octombrie 2018 s-au reluat lucrările, iar în prezent mai este un pas până la închiderea finanţării europene.
Situl se află acum în administrarea Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, iar, pe viitor, aici ar putea fi organizate diferite evenimente pentru a-l promova şi a atrage vizitatori. Se are în vedere amenajarea unui loc de repaus şi relaxare pe terasa muzeului şi montarea de indicatoare rutiere pe căile de acces și în localitățile din zonă. În plus, situl va fi promovat şi pe reţelele de socializare pentru a ajunge şi în atenţia turiştilor din alte zone ale ţării şi chiar din străinătate.
Edificiul este încă în cercetare, iar, până acum, aici au fost găsite monede, inscripţii, amfore în care erau depozitate cereale, obiecte de bucătărie, podoabe sau alte obiecte de uz personal.
Pe de altă parte, Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial. Pentru a fi înscris, un monument istoric trebuie să fie o valoare universală, reprezentativ pentru civilizația și cultura umanității și să respecte integritatea și autenticitatea vremii în care a fost construit. În ciuda controverselor legate de modul în care s-a făcut restaurarea, Capidava păstrează, mai ales la interior, elemente ce respectă criteriul integrităţii şi autenticităţii.
În calitate de membru al Comisiei reunite a Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO şi membru al Comisiei de cultură din Senat, am vizitat mai multe situri arheologice din judeţul Constanţa, printre care şi Cetatea Capidava. Cred că aceasta reprezintă un exemplu de bune practici şi că ar trebui să replicăm ceea ce s-a realizat aici şi la celelalt situri din Linia de apărare romană pentru a le conserva şi restaura şi pentru a le pune în valoare. În plus, toate aceste monumente istorice ar putea fi mapate în sistem digital, astfel încât cei interesaţi să le poată identifica şi găsi mai uşor şi, eventual, să aibă acces la un tur virtual al acestora prin intermediul unei aplicaţii informatice.
Deocamdată, introducerea Cetății Capidava în circuitul turistic aduce un plus de valoare Dobrogei şi judeţului Constanţa şi reprezintă un pas important în dezvoltarea turismului cultural şi istoric din această zonă, care are atât de mult de oferit din punct de vedere arheologic.
