Ca senator, îmi împart timpul de lucru între activitatea din Parlament şi cea din Constanţa, circumscripţia în care am fost ales.
Încerc să rezolv problemele pe care le reclamă cetăţenii din judeţ. Atunci când nu le pot soluţiona personal, pentru că sunt lucruri care nu ţin de atribuţiile mele de parlamentar, sesizez autorităţile competente pentru a remedia situaţia. Aşa s-a întâmplat şi în cazul reclamaţiilor primite de la cetăţenii din Cumpăna care s-au plâns de faptul că la marginea comunei sunt depozitate cantități însemnate de moloz. În zona „La Derea”, aflată între localitățile Cumpăna și Lazu, deșeurile inerte au fost aruncate pe câmp, într-un loc neamenajat, afectând astfel spațiile verzi. Am făcut o sesizare către Garda de Mediu care a dispus salubrizarea zonei. Deșeurile au fost transportate la rampa de la Poarta 9 Port Constanța și a fost aplicată o sancțiune contravențională conform prevederilor legii privind gestionarea deșeurilor.
Resturile provenite din construcții nu pot fi depozitate la întâmplare pe domeniul public sau la marginea localităților, iar cei care transformă zonele cu vegetație în gropi de gunoi trebuie sancționați. Din nefericire, săptămâna aceasta am fost în localitatea Cumpăna şi am văzut că încă există zone unde gunoiul se aruncă ilegal. Am constatat că dereaua Cumpăna este plină de vegetație și gunoaie. Este important să ne implicăm cu toții pentru a opri poluarea cu deșeuri și să luăm atitudine împotriva celor care nu respectă legea. De aceea, voi înainta o sesizare către Apele Române prin care voi solicita ca angajaţii Serviciului Gospodărirea Apelor să cureţe albia văii şi să efectueze lucrările de întreţinere necesare. În plus, autorităţile locale ar trebui să ia măsuri pentru a împiedica depozitarea necontrolată a gunoaielor şi a deşeurilor din construcţii.
O altă problemă cu care se confruntă constănţenii este haosul urbanistic din cartierul Tomis Plus. Locuitorii din cartier mi-au adus la cunoștință că în zonă se ridică o construcţie care nu respectă normele de distanţare faţă de blocul vecin. În plus, oamenii spun că lucrările de construcție efectuate de firma de imobiliare Zeido Residence ar putea afecta structura imobilului aflat în imediata vecinătate.
În urma unei sesizări pe care am depus-o la Inspectoratul Județean în Construcții, a fost efectuat un control privind respectarea prevederilor legale de emitere a autorizației de construcție a acestui bloc, de tipul P+4, plus un etaj tehnic, în cartierul Tomis Plus. Inspectoratul Județean în Construcții a sesizat Instituția Prefectului pentru a solicita instanței de contencios administrativ anularea autorizației de construcție pentru această clădire.
Probleme sunt şi în localitatea Agigea. Locuitorii şi colegii mei din USRPLUS m-au informat despre faptul că cele 2 cursuri de apă, din Agigea şi Lazu, necesită curăţare pentru a putea funcţiona normal. Am informat Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral cu privire la această situaţie şi am solicitat igienizarea zonei şi decolmatarea cursurilor de apă. De asemenea, am adresat instituţiei două interpelări: una referitoare la existenţa unui program periodic de curăţare a acestor canale de tip derea şi cealaltă despre modul în care trebuie să se implice Primăria Agigea în această procedură.
În urma acestei sesizări, o comisie din cadrul ABADL s-a deplasat la faţa locului şi a constatat că pe marginea, dar şi în albiile cursurilor de apă, sunt deşeuri provenite din construcţii pe care le-au aruncat localnicii sau agenţii economici.
Reprezentanţii ABADL mi-au comunicat că personalul a fost relocat pe timpul verii pentru lucrări de întreţinere pe plaje, dar au dat asigurări că, de la sfârşitul acestei luni, angajaţii instituţiei vor relua lucrările de întreţinere pe cursurile de apă Valea Agigea şi Valea Lazu, în conformitate cu obligaţiile care revin instituţiei.
În plus, autorităţile locale din Agigea au fost somate să oprească poluarea din zonă. ABADL a solicitat Primăriei Agigea ca, prin serviciile specializate din subordine, cum ar fi Poliţia Locală, potrivit obligaţiilor ce îi revin prin OG 21/2002, să intervină pentru a opri aruncarea deşeurilor de orice natură în apropierea Văilor Agigea şi Lazu. Voi urmări îndeplinirea promisiunilor făcute de ABADL.
Activitatea mea în circumscripţie înseamnă şi deplasări pe teren. Ca membru al Comisiei reunite a Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO sunt interesat de obiectivele arheologice din judeţ şi, în special, de siturile care au potenţialul de a intra în patrimoniul mondial.
Am mers săptămâna aceasta la Ansamblul Rupestru de la Murfatlar să văd care este situaţia acestuia, în contextul în care a fost semnat contractul de proiectare pentru conservarea, protejarea și punerea în valoare a sitului.
Ulterior, am susţinut o declaraţie politică în Senat despre acest subiect şi am atras atenţia asupra importanţei sitului arheologic de la Murfatlar, care trebuie pus în valoare.
Bisericile de cretă, descoperite întâmplător în urmă cu 64 de ani, nu au putut fi vizitate niciodată până acum. Săpăturile s-au desfăşurat până în anul 1962, timp în care au avut loc 5 campanii de cercetare, au fost restructurate părţi din complex şi au fost luate măsuri pentru izolarea sitului de restul carierei.
În 1991 Ansamblul Rupestru Murfatlar a intrat pe lista indicativă UNESCO, însă până acum au eşuat toate încercările de consolidare şi protejare a complexului.
Luna aceasta, pentru prima dată în istoria postdecembristă, s-au obţinut fonduri pentru punerea în valoare a Ansamblului Rupestru Murfatlar.
Consiliul Judeţean Constanţa a semnat un contract de proiectare pentru conservarea, protejarea şi punerea în valoare a sitului, în sumă de 2.300.000 lei. Acesta este finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Asistență Tehnică 5D. Execuția de lucrări este estimată la maxim 15 milioane de Euro și ar urma să fie finanțată ulterior prin Programul Operațional Regional 2021- 2027.
Sunt însă şi nereguli la Ansamblul Rupestru Murfatlar. În imediata apropiere există un poligon dezafectat, folosit acum pentru distrugerea de muniţie, iar în faţa sitului arheologic se încarcă şi descarcă tehnică militară de mari dimensiuni. Aceste activităţi îi afectează pe locuitorii din zonă şi duc la degradarea sitului. Din cauza vibraţiilor puternice, unele galerii se pot prăbuşi.
Am făcut apel la toţi factorii implicaţi să acţionăm împreună pentru salvarea Ansamblului Rupestru Murfatlar care ar putea deveni cel mai important obiectiv turistic din judeţul Constanţa.
Voi continua astfel de activităţi în judeţ, iar constănţenii pot sesiza problemele cu care se confruntă pentru a le rezolva. Împreună identificăm problemele şi le soluţionăm.
