Pe 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. În expunerea de motive a proiectului legislativ se face trimitere la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial, din 2010, unde s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită drept Zi a Patrimoniului Mondial.
Este un prilej de a conştientiza valoarea monumentelor culturale şi istorice din ţara noastră care trebuie conservate, protejate şi puse în valoare, iar noi toţi avem nu numai datoria, ci şi obligaţia de a avea grijă, în toate modurile posibile, de patrimoniul acesta care reprezintă însăşi identitatea noastră naţională.
7 situri culturale şi alte 2 naturale din ţara noastră au fost înscrise până acum în Patrimoniul Mondial. România are, de asemenea, și 7 elemente pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: ritualul căluşului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, dansul fecioresc din Ardeal, meşteşugul ţeserii scoarței și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărţişorul. Alte monumente istorice se află pe lista indicativă UNESCO şi ar putea intra în Patrimoniul Mondial dacă îndeplinesc criteriile de acceptare.
Pe lângă toate aceste elemente, există un tărâm special din ţara noastră, încărcat de istorie, în care se regăsesc numeroase monumente și situri deosebite – Dobrogea. Avem aici monumente incredibile, unice în lume. Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, aflat pe lista indicativă UNESCO din anul 1991, este un sit arheologic de o importanţă deosebită. Bisericile de cretă au fost descoperite întâmplător în urmă cu 64 de ani, însă abia anul acesta, pentru prima dată în istoria postdecembristă, s-au obţinut fonduri pentru punerea lor în valoare. A fost semnat un contract de proiectare pentru conservarea şi protejarea sitului, în sumă de 2.300.000 lei.
Peştera Movile, din Mangalia, unică în lume pentru ecosistemul său, are o atmosferă proprie, diferită de cea existentă la suprafața pământului și asta a făcut posibilă existența unor specii de animale dispărute.
Dobrogea este, de asemenea, ţinutul cetăţilor romane din linia de apărare LIMES, care include fortificaţiile aflate pe malul drept al Dunării. Dintre acestea, cetatea Capidava, din judeţul Constanţa, a intrat în circuitul turistic după ce a fost reabilitată.
Dosarul LIMES, se află pe lista indicativă UNESCO şi îmi doresc să fie cât mai repede finalizat, alături de dosarele care vizează celelalte obiective din Dobrogea aflate pe această listă.
Anul acesta, s-au împlinit şi 65 de ani de prezență românească în UNESCO şi România a înregistrat două victorii importante pentru cultura noastră: Roșia Montană a fost inclusă în Patrimoniul Mondial, iar cămaşa cu altiţă, piesă emblematică a costumului tradițional românesc, este mai aproape de a intra în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii. UNESCO a comunicat oficial autorităților române acceptarea dosarelor multinaționale „Arta cămășii tradiționale cu broderie pe umăr (altiță)” și “Tradițiile creșterii cailor lipițani” în procesul de evaluare care va decide posibila înscriere a acestor elemente, în anul 2022, în Lista patrimoniului mondial imaterial.
Includerea de noi propuneri pe lista indicativă UNESCO este un proces complicat, dar care trebuie continuat pentru că România are o mulţime de obiective arheologice şi culturale speciale şi unice în lume care merită să facă parte din patrimoniul umanităţii.
Pe de altă parte, este foarte importantă monitorizarea şi managementul siturilor înscrise în lista Patrimoniului Mondial, iar Institutul Naţional al Patrimoniului a propus revizuirea sistemului de monitorizare, protecţie şi gestiune a acestora prin realizarea unui proiect de Hotărâre de Guvern care să clarifice şi să coreleze prevederile legale în domeniu şi să asigure o mai bună implicare a comunităţilor locale în acest proces.
De asemenea, INP a propus întărirea cu personal suplimentar de specialitate a serviciului responsabil cu patrimoniul mondial pentru a eficientiza activitatea de monitorizare şi protecţie, dar şi pentru realizarea unor proiecte pilot de management pentru monumentele înscrise în Patrimoniul Mondial.
Este necesară promovarea elementelor noastre de patrimoniu, pentru o mai bună cunoaştere a acestora, dar şi a locului pe care îl ocupă cultura noastră în cadrul valorilor culturale internaţionale.
