Problemele constănţenilor sunt mereu în atenţia mea şi încerc permanent să caut soluţii pentru rezolvarea acestora. În ultimele luni am primit mai multe sesizări de la cetăţeni cu privire la diferite probleme cu care se confruntă. La rândul meu, am înaintat aceste sesizări autorităţilor competente şi am solicitat răspunsuri pentru a le putea soluţiona.
Foarte mulţi locuitori din cartierul Tomis Plus mi-au semnalat modul în care se construiește în zonă. Este neapărat necesar ca haosul urbanistic din acest cartier să fie oprit. În urma unei sesizări pe care am depus-o la Inspectoratul Județean în Construcții, a fost efectuat un control privind respectarea prevederilor legale de emitere a autorizației de construcție a unui bloc de tipul P+4, plus un etaj tehnic, în cartierul Tomis Plus. Construcția nu respectă normele de distanțare față de blocul vecin. Locuitorii din zonă mi-au adus la cunoștință și faptul că lucrările de construcție efectuate de firma de imobiliare Zeido Residence ar putea afecta structura blocului aflat în imediata vecinătate. Inspectoratul Județean în Construcții a sesizat Instituția Prefectului pentru a solicita instanței de contencios administrativ anularea autorizației de construcție pentru această clădire.
Deşeurile aruncate la întâmplare pe domeniul public reprezintă o altă problemă sesizată de constănţeni, iar cei care transformă zonele cu vegetație în gropi de gunoi trebuie sancționați. În zona „La Derea”, aflată între localitățile Cumpăna și Lazu, deșeuri inerte au fost abandonate pe câmp, într-un loc neamenajat, afectând astfel spațiile verzi. Am informat Garda de Mediu despre această situaţie şi s-a dispus salubrizarea zonei. Deșeurile au fost transportate la rampa de la Poarta 9 Port Constanța și a fost aplicată o sancțiune contravențională conform prevederilor legii privind gestionarea deșeurilor.
Încă o problemă de acest gen, pe care mi-au adus-o la cunoștință locuitorii din județ, a fost rezolvată prin sesizarea autorităţilor competente. Locuitorii din Agigea m-au informat despre faptul că cele 2 cursuri de apă, din Agigea și Lazu, necesită curățare pentru a putea funcţiona normal. Am sesizat Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral cu privire la această situaţie şi am solicitat igienizarea zonei şi decolmatarea cursurilor de apă. De asemenea, am adresat instituţiei două interpelări: una referitoare la existenţa unui program periodic de curăţare a acestor canale de tip derea şi cealaltă despre modul în care trebuie să se implice Primăria Agigea în această procedură.
În urma acestei sesizări, o comisie din cadrul ABADL s-a deplasat la faţa locului şi a constatat că pe marginea, dar şi în albiile cursurilor de apă, sunt deşeuri provenite din construcţii pe care le-au aruncat localnicii sau agenţii economici. Reprezentanţii ABADL mi-au dat asigurări că angajaţii instituţiei vor efectua lucrările de întreţinere pe cursurile de apă Valea Agigea şi Valea Lazu, în conformitate cu obligaţiile care revin instituţiei. În plus, autorităţile locale din Agigea au fost somate să oprească poluarea din zonă. ABADL a solicitat Primăriei Agigea ca, prin serviciile specializate din subordine, cum ar fi Poliţia Locală, potrivit obligaţiilor ce îi revin prin OG 21/2002, să intervină pentru a opri aruncarea deşeurilor de orice natură în apropierea Văilor Agigea şi Lazu.
Pe lângă informaţiile pe care le primesc de la cetăţeni, aflu mai multe despre problemele constănţenilor şi în urma vizitelor pe care le efectuez în judeţ. Astfel, am mers la Cumpăna, împreună cu consilierii locali USR PLUS Cumpăna, Marius Ioniță și Claudiu Bordei, unde am constatat o situație dezastruoasă: lucrări neterminate pentru consolidarea malului surpat al Canalului Dunăre-Marea Neagră. În urmă cu 2 ani locuitorii au fost relocaţi pentru că malul canalului s-a prăbuşit după ce, de-a lungul timpului, pe acel loc s-au depozitat cantități imense de piatră, utilizată la lucrările din comună. Ulterior, în timpul unor lucrări publice, s-a defrișat porțiunea de copaci din zonă. Consolidarea malului reprezintă o prioritate, iar această problemă trebuie rezolvată cât mai curând pentru că îi afectează pe locuitorii din Cumpăna.
Ca urmare a solicitărilor primite de la constănțeni, am înaintat o interpelare către Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială cu privire la termenul limită de depunere a dosarelor de către descendenţii persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945, precum şi ai celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri în vederea obţinerii drepturilor băneşti, potrivit legii.
La Unitatea Militară nr. 02405 Pitești (Depozitul Central de Arhivă) trebuie să
se proceseze în acest moment peste 27.000 de solicitări de documente din arhiva MApN, unele dintre ele necesare dosarelor ce trebuie depuse de către această categorie de persoane în vederea obţinerii acestor beneficii, începând cu data de 1 ianuarie 2022.
În răspunsul primit se arată că nu există un termen limită pentru depunerea acestor dosare, iar stabilirea calităţii de beneficiar se face de către agenţiile judeţene de plăţi şi inspecţie socială, respectiv cea a municipiului Bucureşti. Cererea şi actele doveditoare se depun personal sau prin mandatar la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care are domiciliul solicitantul sau se trimit prin poştă electronică pe adresa de email a agenţiei teritoriale. După analizarea dosarului, decizia de stabilire a calităţii de beneficiar se transmite caselor teritoriale de pensii în vederea plăţii acestui drept.
Alte 2 interpelări le-am adresat Ministerului Apărării Naţionale. Una dintre ele se referă la Cetatea Axiopolis din judeţul Constanţa, aflată pe lista monumentelor istorice din Limes-ul dunărean, care nu poate fi introdusă în circuitul turistic şi nici nu poate fi cercetată deoarece se află pe teritoriul unei unităţi militare.
La câțiva kilometri de podul de la Cernavodă, Cetatea Axiopolis este situată pe un deal de pe malul Dunării şi este legată printr-un val de piatră de orașul antic Tomis. Deşi este declarată monument istoric, cetatea nu poate fi vizitată sau cercetată întrucât, conform informaţiilor de până acum şi a locaţiei transmise de către Institutul Naţional al Patrimoniului, aceasta se află în incinta Unității Militare 02034 Cernavodă. Situl este un obiectiv de patrimoniu cultural, aflat pe lista indicativă UNESCO şi, tocmai din acest motiv, ar trebui protejată şi pusă în valoare.
Am făcut o sesizare către ministrul Apărării Naţionale pentru inițierea demersurilor necesare privind facilitarea accesului pentru cercetări arheologice, astfel încât cetatea Axiopolis să poată fi conservată corespunzător.
În răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Apărării Naţionale se arată că Unitatea Militară 02034 îşi desfăşoară activitatea în cazarma 581, situată pe versantul sud-vestic al dealului Hinog, la o distanţă de 4 km de localitatea Cernavodă, respectiv podul „Anghel Saligny”. Reprezentanţii ministerului spun că, potrivit informaţiilor din spaţiul public, cetatea Axiopolis este situată pe un platou de pe versantul drept al Dunării din dreptul insulei Hinog, aflată la circa 3 km sud de capul podului de la Cernavodă. În răspunsul semnat de ministrul Apărării Naţionale se precizează că în interiorul cazarmei 581 nu se regăsesc la vedere indicii de existenţă a unor vestigii, elemente de arhitectură, fortificaţii sau alte elemente care să ateste că acolo ar fi ruinele cetăţii Axiopolis.
În ceea ce priveşte accesul arheologilor şi al cercetătorilor în unitatea militară, mi s-a adus la cunoştinţă faptul că există proceduri la nivelul Ministerului Apărării Naţionale care fac posibil acest lucru, dacă în viitor se va certifica faptul că cetatea Axiopolis este în interiorul unităţii militare.
Aşteptăm un răspuns de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară care va clarifica situaţia amplasamentului cetăţii şi ulterior, în funcţie de informaţiile primite de la OCPI, vom continua demersurile pentru a putea permite accesul în interiorul cetăţii în vederea conservării acesteia.
De asemenea, am semnalat Ministerului Apărării Naţionale faptul că există un teren în municipiul Constanţa, de aproximativ 11 hectare, în proprietatea U.M. 02154, care este nefolosit de mai bine de 30 de ani. Acesta ar putea fi redat utilității publice, parțial, dacă ar fi dat în folosinţa autorităţilor publice din Constanţa. Ținând cont că o bună parte din teren este în paragină, neutilizat de atât de mult timp, am solicitat Ministerului Apărării Naţionale ca autoritățile publice locale să primească această porţiune pentru a implementa proiecte de interes public. Pe acest teren ar putea fi contruită o stradă, absolut necesară, care să lege sensul giratoriu din zona Eden de varianta ocolitoare a municipiului Constanța sau un parc public.
În răspunsul primit de la Minsterul Apărării Naţionale, se arată că cererea era pe agenda comisiei de analizare a solicitărilor de transfer şi închiriere de terenuri şi clădiri din cazarmele Statului Major al Apărării, iar răspunsul final va fi comunicat ulterior. Dacă ministerul îşi va da acordul, terenul va putea intra în folosinţa autorităţilor locale pentru a fi utilizat în beneficiul constănţenilor.
Ţin permanent legătura cu alegătorii, desfăşor în mod regulat activități în circumscripție și fac vizite pe teren pentru a fi cât mai aproape de problemele constănţenilor. Puteţi sesiza situaţiile deosebite sau problemele pentru care nu aţi găsit rezolvare la adresa de email [email protected], pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/RemusNegoiUSR şi pe site-ul https://www.remusnegoi.ro/, la secţiunile „Sugerează o modificare legislativă” sau „Dezbateri”.
