Am început săptămâna cu şedinţa de plen a Senatului, iar printre proiectele dezbătute şi votate se numără şi Legea 57/2022 pentru amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice din România. Am avut o intervenţie în şedinţa de plen pe această temă şi am votat, la fel ca şi colegii mei din USR, împotriva iniţiativei legislative, care, de altfel, a fost respinsă în Senat. Vin din Constanța, județ cu o mare amprentă turistică şi consider că ideea în sine este bună, dar este inaplicabilă. Traseele turistice sunt realizate acum de UAT-uri, prin intermediul unor organisme precum Salvamont, de exemplu. Inițiativa dă posibilitatea unor persoane juridice să propună trasee turistice și mută la nivel de comisie mixtă, minister + UAT, decizia privind construirea lor. Din punct de vedere tehnic, inițiativa încalcă separarea puterilor în stat, traseele fiind reglementate prin hotărâre de guvern, actualizarea actului normativ fiind în sarcina Guvernului. Pe de altă parte nu înțeleg cine și-ar dori să investească în realizarea și întreținerea unor trasee. Pentru aceasta trebuie să existe surse de finanțare, lucru aproape imposibil de la bugetul de stat.
Tot săptămâna aceasta, am condus şedința Comisiei pentru relaţia cu UNESCO, în cadrul căreia au fost invitați Irina Iamandescu, Focal point național pentru Convenţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural și director adjunct al INP, Dr. Nadia Tunsu, Director departament Relații Internaționale din Ministerul.Culturii şi Raluca Barbulescu, Șeful Sectiei Patrimoniu Mondial la INP. 4 puncte au fost pe ordinea de zi a şedinţei. Primul se referă la situația bunului ”Peisajul minier de la Roșia Montana” şi programul de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol. Acesta a fost înscris in 2021, pe Lista Patrimoniului Mondial și pe Lista Patrimoniului Mondial aflat în pericol, iar UNESCO a făcut României o serie de recomandări cu termene care trebuie respectate și, de aceea, am considerat oportun să vedem care este calendarul și ce măsuri au în vedere experții pentru ca România să respecte aceste impuneri și să se comporte ca un partener credibil și serios. De asemenea, chiar și în urma deciziei UNESCO, subiectul Roșia Montană continuă să stârnească o serie de controverse, mai ales la nivel local, acolo unde o parte a comunității reclamă în continuare insuficienta dezvoltare. Devine evident că trebuie să existe o abordare care să îmbine nevoia de salvgardare a patrimoniului cultural, cu aspectele de ordin economic. Reprezentanții Ministerului Culturii ne-au spus ce pași s-au realizat până acum și cum arata, din perspectiva dumnealor, viitorul la Roșia Montană.
Am discutat în cadrul comisiei UNESCO şi despre dosarul Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Trgu Jiu, care a fost amânat la cea de a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, pe fondul dezbaterilor existente în interiorul UNESCO, legate de oportunitatea de a mai înscrie în Lista Patrimoniului Mondial obiective asociate unor conflicte recente. Recomandările experților internaționali au fost tranșante, în defavoarea înscrierii memorialelor de război, lucru care ne afectează direct, pentru că în această categorie se află și ansamblul lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Prin aceasta decizie, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis înființarea unui grup de lucru deschis, pentru a lărgi discuțiile pe marginea acestui subiect. Acest grup de lucru a avut o serie de intalniri, urmând ca în luna iulie 2022 sâ avem nişte repere finale. Pe ordinea de zi a întrunirii a fost şi stadiul actualizării Listei indicative UNESCO.
Tot săptămâna aceasta am participat la şedinţa Comisiei de Sănătate şi la lucrările Comisiei de Afaceri Europene, unde a fost audiat ministrul Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu.
De asemenea, în Comisia pentru Tehnologia Informaţiei s-a respins propunerea legislativă iniţiată de USR care prevede posibilitatea comunicarii hotararilor judecatoresti si prin posta electronica, nu doar prin agentul procedural sau prin posta. Potrivit iniţiativei legislative, comunicarea hotararilor judecatoresti se va face, din oficiu, prin posta electronica dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop direct sau la solicitarea expresă a instanței în timpul procesului. Comunicarea va fi însoțită de semnătura electronică extinsă a instanței, care va înlocui ștampila instanței si semnătura grefierului de ședință.
Pe de altă parte, proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute a fost votat PENTRU în unanimitate. Acesta prevede ca Inspectoratului General al Poliției Române să cuprindă o unitate centrală pentru coordonarea si sprijinirea activității de căutare a persoanelor dispărute. Proiectul este construit pe baza unor principii, care plasează în centrul demersului persoana dispărută.
În Comisiile reunite de Cultură și Externe ale Senatului coaliţia PSD- PNL-UDMR a demonstrat încă o dată că nu se dezice de practicile cu care ne-a obişnuit până acum prin politizarea excesivă a Insitutelor Culturale din străinătate şi prin promovarea în funcţii de conducere a unor oameni pe care nu îi recomandă nimic pentru a ocupa aceste posturi. În cadrul şedinţei au fost audiaţi şi votaţi 11 candidaţi pentru funcţiile de director şi director adjunct pentru filialele Institutului Cultural Român din Viena, Budapesta, Paris, Berlin, Istanbul, Bruxelles, Stockholm, Tel Aviv, Beijing și Londra. Cu excepţia a 3-4 persoane care aveau CV-uri foarte bune, celelalte nu aveau ce căuta acolo. Astfel de practici trebuie oprite, iar numirile în funcţii de conducere trebuie făcute pe criterii profesionale şi nu politice.
