Așa cum am promis, pe lângă activitatea din cadrul Senatului, mă implic în problemele locale pe care încerc să le aduc în atenția celor abilitați să le rezolve sau caut eu însumi diverse căi pentru soluționarea lor. În calitate de membru al Comisiei de Cultură din Senat, sunt interesat îndeaproape de monumentele și vestigiile din județul Constanța, multe dintre ele date uitării de autorități. Unul dintre aceste obiective, de mare însemnătate culturală, este Vila Regală din Mamaia, o clădire încărcată de istorie care, din păcate, în ultimii ani a fost lăsată în paragină.
Construcția, înregistrată în Lista monumentelor istorice, a făcut obiectul unor interese meschine în ultimii 15 de ani, ceea ce a dus la degradarea ei progresivă și continuă.
Palatul Regal din Mamaia, reședința de vară a regelui Ferdinand, a fost construit între anii 1923 și 1926. Se spune că Regina Maria s-a îndrăgostit de această zonă în urma unei plimbări pe malul mării și a hotărât să ridice un castel unde să poată veni pe timpul verii. Arhitectul italian, Mario Stoppa, este cel care s-a ocupat de construcția clădirii care avea centrală termică, o bucătărie, spălătorie și garderobă, iar în curte a fost ridicată o fântână.
Mai târziu, clădirea a făcut parte din proprietatea Reginei Elena, mama Regelui Mihai. Acesta din urmă și-a petrecut aici o parte din verile copilăriei. Odată cu revenirea în țară a principelui Carol și preluarea tronului de la fiul său Mihai, în 1930, relațiile lui Carol cu Elena s-au înrăutățit, astfel că regina a fost obligată în cele din urmă să părăsească România și a renunțat la Palatul Regal din Mamaia. În 1948, imobilul a fost naționalizat sub regimul comunist, iar în 1990 a ajuns în subordinea companiei de stat SC Mamaia SA.
În 2003, SC Mamaia SA a vândut clădirea către SC Light System SRL, la un preț mai mic decât valoarea reală. La fel s-a întâmplat și cu terenul aferent Palatului, cu o suprafață de 1,5 hectare, care se afla în proprietatea Primăriei Constanța și care a fost vândut un an mai târziu cu un preț de aproape 10 ori mai mic decât prețul zonei. Tranzacțiile au avut loc fără înștiințarea Ministerului Culturii sau a Direcției Județene de Cultură Constanța, deci fără exercitarea dreptului de preemțiune al statului.
De atunci și până acum, clădirea a intrat într-un proces continuu de degradare. Mai întâi, noul proprietar a înlocuit tâmplăria cu termopane, fără să țină cont de arhitectura construcției, și au fost montate aparate de aer condiționat. Din momentul privatizării, clădirea a fost exploatată fără respectarea legislației în vigoare. Vara, fosta reședință a Reginei Maria a fost transformată în club, discotecă sau bar. În plus, în 2012, în urma unui incendiu puternic, mai bine de jumătate din clădire a fost distrusă.
Timp de 15 ani autoritățile nu au făcut nimic pentru a remedia situația Castelului din Mamaia. Nici parlamentarii constănțeni și nici consilierii locali sau județeni nu s-au implicat pentru a opri distrugerea acestui monument cultural.
Ce este de făcut acum pentru a salva Palatul Regal? O primă soluție ar fi ca Ministerul Culturii să ceară dreptul de preemțiune, însă este necesară alocarea unor fonduri în acest sens, lucru imposibil în acest an de criză. O altă variantă, mai viabilă și cu rezultate imediate, ar fi un parteneriat public-privat pe termen determinat care să aducă în circuitul turistic Vila Regală.
Am purtat deja discuții cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii, Iulia Popovici, pe tema Palatului Regal din Mamaia și avem în vedere organizarea unei dezbateri la care să participe parlamentarii constănțeni, indiferent de orientarea politică, pentru a găsi împreună o cale de a aduce Palatul Regal la ceea ce era odinioară.
Restaurarea clădirii și transformarea ei într-un obiectiv turistic important sunt benefice și pentru turismul de pe litoral. De exemplu, Castelul Reginei Maria de la Balcic a făcut din această stațiune, cu plaje mici și stâncoase, o atracție turistică importantă din țara vecină. Vila de la Balcic, moştenirea familiei regale din Bulgaria, construită sub coordonarea Reginei Maria tot în perioada interbelică, atrage anual sute de mii de vizitatori și este o mare afacere turistică. Administratorii bulgari ai domeniul regal de la Balcic au dezvoltat o întreagă industrie în zonă.
În timp ce alte țări, cu mult mai puțină istorie, exploatează la maximum potențialul turistic al obiectivelor culturale, România își lasă monumentele în paragină. Palatul Regal nu este singurul exemplu în acest sens. Județul Constanța este un tărâm cu atât de multe vestigii culturale, însă multe dintre ele sunt necunoscute turiștilor și chiar constănțenilor. Tocmai din acest motiv, este necesară elaborarea unei aplicații informatice despre obiectivele culturale și istorice, astfel încât să fie disponibile online informații despre ele. Vom face pași mici care fac să se întâmple lucruri mari, iar digitalizarea este un mijloc prin care pot fi promovate monumentele. În acest sens, în perioada următoare, avem în vedere realizarea unei aplicații informatice pentru o parte a Registrului Electronic al Monumentelor și maparea obiectivelor mai puțin cunoscute. Dorim, de asemenea, să readucem în atenție monumentele uitate și să recuperăm patrimoniul pierdut al Constanței.
O țară fără istorie și cultură nu are identitate și este de datoria noastră să păstrăm patrimoniul cultural și istoric pentru generațiile viitoare.
