Patrimoniul unei națiuni reprezintă imaginea trasată în timp a acelei civilizații. Este dovada unei continuități istorice, iar dispariția sa ne-ar face incapabili să ne justificăm existența ca popor.

În România obiectivele culturale şi monumentele nu sunt apreciate la adevărata lor valoare. Ani de zile autorităţile au lăsat în voia sorţii aceste moşteniri importante, iar legislaţia permisivă a dus la exploatarea lor necorespunzătoare. Ţara noastră are o listă lungă de obiective culturale, iar unele dintre ele fac parte din Patrimoniul Mondial. 6 situri culturale şi ale 2 naturale sunt înscrise în Patrimoniul UNESCO, iar altele se află pe Lista indicativă şi trebuie să îndeplinească criteriile de evaluare.

Ce putem face pentru a păstra şi proteja această comoară esenţială pentru identitatea României?

În primul rând, ne trebuie specialişti care să se ocupe de tot ceea ce înseamnă infracţiuni contra patrimoniului. O astfel de structură există, cel puţin teoretic, în cadrul Poliţiei Române. Poliţia Patrimoniu, entitate care funcţionează în subordinea IGPR, are rolul de a preveni, a descoperi şi a urmări faptele ilegale la regimul bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional. Lipsa masivă de personal şi legislaţia permisivă îngreunează însă munca acestor ofiţeri.

Totuşi, în primii ani de funcţionare, Poliţia Patrimoniu a înregistrat câteva succese răsunătoare şi a reuşit să recupereze obiecte de cultură în valoare de zeci de milioane de euro. Ofiţerii de patrimoniu au reuşit readucerea în muzee sau în colecţiile particulare a sute de monezi antice, arme preistorice, tipărituri vechi româneşti, icoane, podoabe de aur dacice, scuturi de paradă sau alte obiecte de valoare inestimabilă. În plus, a fost descurajat fenomenul de braconaj arheologic, iar timp de un deceniu au fost aduşi în faţa justiţiei numeroşi infractori care au atentat la bunuri de patrimoniu naţional.

În ultimii ani însă, Poliţia de Patrimoniu a intrat în declin, iar, în prezent, nu mai poate face faţă acţiunilor de jaf şi distrugere îndreptate asupra patrimoniului naţional. Au fost desfiinţate sau reorganizate structurile teritoriale, iar ofiţerii de patrimoniu au primit alte sarcini de serviciu, deşi cei care lucrează în acest departament sunt arheologi de valoare sau specialişti în domeniul artelor. În plus, nimeni nu s-a mai preocupat de dezvoltarea şi dotarea acestui sector.

În acest timp, situri arheologice importante au fost lăsate în paragină, iar în apropierea unor astfel de edificii s-au ridicat ilegal diverse clădiri. Au dispărut lucrări de artă valoroase, s-au prăbuşit biserici şi s-au deteriorat monumente istorice.

La umbra unei legislaţii permisive, căutătorii de comori au distrus stratul arheologic cu detectoare de metale. Numărul acestor dispozitive a crescut de 400 de ori pe teritoriul întregii ţări din 2012 şi până în prezent.

Până acum am asistat neputincioşi la distrugerea identităţii noastre naţionale, dar jaful asupra patrimoniului trebuie să înceteze. Există soluţii pentru ca monumentele şi obiectivele culturale ale României să fie puse la adăpost de cei care vor să se îmbogăţească de pe urma moştenirii noastre culturale.

În primul rând, este absolut necesar să fie reorganizată Poliţia de Patrimoniu, singurul organism care poate proteja valorile naţionale. Trebuie înfiinţat un serviciu nou, în cadrul Inspectoratului General de Poliţie, din care să facă parte profesionişti şi lucrători specializaţi în patrimoniu, cu structuri teritoriale în toate judeţele în care sunt probleme de acest gen, cum ar fi Hunedoara, Constanţa, Neamţ, Gorj, Sibiu, Alba sau Cluj.

În al doilea rând, ofiţerii de patrimoniu trebuie degrevaţi de alte sarcini, pentru a-şi putea duce la îndeplinire misiunile pe care le au pe această linie. În acest sens, la nivelul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie este necesar să fie înfiinţate structuri independente, cu atribuţii clare de protejare a patrimoniului, fără alte sarcini colaterale.

Vom face tot posibilul ca noul Cod al patrimoniului să fie implementat cât mai repede, iar Poliţia Patrimoniu să devină o instituţie cu adevărat performantă, specializată exclusiv pe problemele din acest domeniu.

Patrimoniul cultural reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor care au rezultat de-a lungul timpului, este ceea ce strămoșii noștri au creat, au păstrat și au lăsat ca moștenire descendenților lor, iar misiunea noastră este să protejăm această moştenire și să o predăm generațiilor viitoare. Patrimoniul nostru joacă un rol important în modelarea viitorului şi nu trebuie să permitem ca moștenirea noastră culturală să fie deteriorată sau distrusă.