Am adoptat săptămâna aceasta, în plenul Senatului, modificarea Codului de procedură penală. Propunerea legislativă a fost iniţiată de USR PLUS şi PNL şi este în acord cu decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării. Au fost înregistrate 89 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 42 de „abţineri”.
Modificările propuse de alianţă au drept principal scop îmbunătăţirea actului de justiţie. Concret, instanța are cel mult 120 de zile la dispoziţie, de la încheierea procesului, pentru pronunţarea sentinţei şi pentru motivare. În proiect, termenul maxim în care trebuia pronunțată sentința era de 90 de zile, dar judecătorii au cerut o perioadă mai mare, de până la cinci luni, pentru pronunțarea deciziei, din momentul încheierii dezbaterilor în proces. Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu o soluție de mijloc, de 120 de zile, care a primit avizul Comisiei juridice a Senatului.
Conform actului aprobat de Senat, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac în maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. În cazuri temeinic justificate, dacă acestea nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, cu câte cel mult 30 de zile, fără depăşirea termenului de 120 de zile.
În prezent, Codul de Procedură Penală prevede că decizia se pronunță în cel mult 15 zile de la încheierea deliberărilor, iar motivarea se publică în 30 de zile de la pronunțare. În practică însă, au fost întârzieri ale motivării chiar şi de peste un an, lucru care aduce atingere dreptului la un proces echitabil, întrucât lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie.
De asemenea, au fost reglementate şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi, de exemplu, prin pensionare, să semneze motivarea hotărârii. Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată nu poate semna, hotărârea va fi semnată de către preşedintele completului. Dacă şi acesta este în imposibilitatea de a semna, preşedintele instanţei o va face în locul său.
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Dacă va fi adoptată şi în Camera Deputaţilor, după intrarea în vigoare a acestor prevederi, se va ajunge la o normalitate din punctul de vedere al respectării dreptului la apărare. Chiar dacă la început va fi o perioadă mai dificilă, după ce vor fi soluţionate cât mai multe dosare se va ajunge la un ritm normal de lucru.
Tot săptămâna aceasta, am aprobat şi proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale aleşilor locali. Am votat, alături de colegii mei senatori de la USR PLUS, pentru respingerea definitivă a proiectului de lege, inițiat de PSD, care ar fi introdus pensii speciale pentru primari, vice-primari, președinți și vice-președinți de Consilii Județene.
Un ales local ar fi beneficiat de această pensie specială dacă ar fi avut cel puţin un mandat complet. Pensia s-ar fi calculat în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, în limita a trei mandate. Aceasta ar fi putut fi cumulată cu orice alt tip de pensie din sistemul public, cu excepția celor speciale, cum ar fi cea de parlamentar, caz în care alesul local ar fi trebuit să aleagă. De această pensie specială ar fi beneficiat peste 13.500 de persoane.
În România, momentan, deşi toţi contribuim după aceleaşi reguli, nu toţi primim pensia după reguli identice. Acest sistem de pensii „speciale”, rezervate celor pe care Statul a vrut să-i privilegieze, este injust, inechitabil şi nejustificat de scump. Susţinem principiul contributivităţii: la contribuţie egală, pensie egală. Am promis că vom elimina mai multe categorii de pensii speciale și că le vom reașeza pe celelalte, astfel încât să fie respectate deciziile Curții Constituționale, dar să fie eliminate inechitățile uriașe dintre pensionari.
Intenționăm să ne ținem această promisiune, indiferent de câte piedici vom întâmpina.
