Piaţa muncii din România este în continuă schimbare, iar adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale este oportună şi necesară. Principala problemă în acest domeniu o reprezintă rigiditatea prevederilor referitoare la flexibilitatea pieţei muncii.
Am avut săptămâna aceasta dezbateri în cadrul Comisiei pentru comunicații şi IT pe marginea Legii 142/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2021 privind utilizarea mijloacelor de semnătură digitale în domeniul relațiilor de muncă. La discuţii au participat şi reprezentanţii Asociației Furnizorilor de Servicii de Certificare și cei ai Confederației Patronale Concordia. Asociaţia se ocupă de promovarea utilizării certificatelor digitale calificate, de stabilirea standardelor de calitate şi securitate, precum şi de promovarea unui cadru legislativ flexibil, adecvat dinamismului economiei de piaţă. Conferderaţia Concordia este reprezentativă la nivelul economiei naționale și partener de dialog social. Reprezintă, în acest moment, opt dintre cele mai puternice sectoare din economie, cu un total de peste 300.000 de angajați și mai mult de 1.500 de companii.
Proiectul de lege luat în discuţie în comisie a fost inţiat în urma nevoii de eficientizare şi îmbunătăţire a relaţiilor de muncă şi de simplificare a procedurilor specifice activităţii de resurse umane. În acest sens, se impune reglementarea posibilităţii angajatorului de a utiliza semnătura electronică avansată sau cea calificată, însoţite de o marcă temporală electronică sau una calificată, precum și de sigiliul electronic calificat al angajatorului la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adiţional la contract. Reprezentanţii Asociației Furnizorilor de Servicii de Certificare şi-au manifestat reticenţa faţă de introducerea unor noi elemente de securitate pe documentele electronice.
Angajatorii trebuie sprijiniţi în a utiliza forme alternative de muncă şi de a simplifica procedurile în acest domeniu, ţinând cont de faptul că, în continuare, se menţin regulile de distanţare fizică, context în care telemunca este de dorit. În situaţia epidemiologică actuală trebuie luate măsuri urgente care să aibă un impact pozitiv pe piaţa muncii şi care să ţină cont de reglementările de sănătate publică.
Proiectul de lege prevede însă că angajatorul nu poate obliga salariatul să utilizeze semnătura electronică la încheierea contractului de muncă. Pe de altă parte, acest act normativ obligă salariaţii cu muncă la domiciliu să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor utilizate în timpul telemuncii.
Digitalizarea relaţiilor de muncă este importantă ţinând cont de evoluţia relaţiei angajator-angajat, pentru crearea condiţiilor de dezvoltare a mediului de afaceri, concomitent cu asigurarea nivelului de protecţie a angajaţilor. Legea este necesară, deoarece acum lipseşte un cadru normativ adoptat la schimbările de pe piaţa muncii, iar utilizarea acestor instrumente digitale simplifică relaţiile de muncă în contextul necesităţii păstrării distanţei sociale.
Potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii, în luna martie 2020, în registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate peste 50.500 de contracte individuale de muncă ce aveau clauză de telemuncă, în decembrie 2020 erau mai mult de 383.000 de astfel de contracte, iar în martie 2021 aproape 400.000. Luând în considerare această situaţie, legea defineşte clar termenul de telemuncă: o formă de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. De asemenea, sunt reglementate şi alte aspecte privind munca la distanţă, obligaţiile şi responsabilităţile celor două părţi implicate.
Săptămâna viitoare în Comisia reunită de comunicații și IT şi în Comisia reunită de muncă vom prezenta un raport comun.
