Comisiile Senatului sunt structuri interne de lucru constituite pentru examinarea, avizarea şi pregătirea proiectelor de lege în vederea dezbaterii în plenul Senatului, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar.
Sunt membru în Comisia petnru cultură şi media şi Comisia de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din Senat şi sunt vicepreşedintele Comisiei reunite pentru relaţia cu UNESCO. În aceste 6 luni de mandat, am luat parte săptămânal, fie online, fie cu prezenţă fizică, la dezbaterile din aceste comisii.
Cultura a reprezentat mereu o pasiune pentru mine, astfel că, în calitatea mea de membru al Comisiei de cultură şi media, am încercat întotdeauna să evidenţiez importanţa promovării sectorului cultural din România. Cele mai importante măsuri dezbătute şi votate de la începutul mandatului au fost susţinerea sectorului cultural prin acordarea unui sprijin financiar din partea statului pentru artişti în perioada pandemiei, profesionalizarea CNA prin audierea candidaţilor pentru posturile de titular şi supleant, respingerea rapoartelor de activitate ale TVR şi Radiodifuziunii Române, elaborarea unui nou Cod al Patrimoniului.
Am dat aviz favorabil, în Comisia pentru cultură și media, pentru aprobarea proiectului de lege care are ca obiect extinderea acordării indemnizației de 41,5% din câștigul salarial mediu brut și persoanelor care au realizat venituri înainte de instituirea stării de urgență, în baza unor contracte de drepturi de autor și drepturi conexe.
Pandemia a afectat serios activitatea sectorului cultural care a fost prima restricționată. Spectacolele au fost anulate, festivalurile și expozițiile au fost amânate, cinematografele, teatrele și muzeele au fost închise, iar producțiile de film și de televiziune au fost întrerupte. Artiştii au căutat, în această perioadă, soluţii pentru a ţine cultura în viaţă pe timpul pandemiei.
Artiștii au beneficiat, în perioada în care activitatea a fost suspendată, de șomaj tehnic în baza Ordonanței de Urgență 30/2020. Redeschiderea spațiilor culturale s-a făcut însă cu restricții severe şi cu limitări funcționale ce țin de măsurile de protecție sanitară sau de numărul de participanți. În aceste condiţii, artiştii nu pot realiza venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor zilnice de trai şi sunt necesare măsuri de compensare pentru această categorie profesională, care însumează aproximativ 5.000 de persoane.
Tot în cadrul Comisiei pentru cultură şi media, am audiat candidaţii pentru posturile de titular şi supleant în cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului. Aceştia și-au prezentat viziunea și planurile pentru CNA. USR PLUS și-a asumat reforma CNA în programul de guvernare, iar audierea din cadrul comisiei parlamentare a reprezentat primul pas către o instituție eficientă și relevantă pentru sănătatea spațiului public.
Încă de la începutul mandatului, sunt membru şi în Comisia de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, în cadrul căreia am dezbătut măsuri menite să îmbunătăţească sistemul. Cred într-o administraţie publică digitalizată, debirocratizată şi în mijloace tehnologice alternative, prietenoase cu mediul înconjurător.
Principalele activităţi din comisie au fost aprobarea ordonanţei pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aprobarea ordonanței care se referă la măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului afectate de pandemie, reducerea bugetului ANCOM cu 22 milioane de lei, introducerea semnăturii electronice în domeniul relaţiilor de muncă, împreună cu marca electronică temporală şi sigiliul electronic, adoptarea legii 169/2021 care reglementează implementarea reţelelor 5G, depunerea a două amendamente pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap la serviciile media audiovizuale.
Am avut dezbateri în comisie pe marginea Legii 142/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2021 privind utilizarea mijloacelor de semnătură digitale în domeniul relațiilor de muncă. Proiectul de a fost inţiat în urma nevoii de eficientizare şi îmbunătăţire a relaţiilor de muncă şi de simplificare a procedurilor specifice activităţii de resurse umane. În acest sens, se impune reglementarea posibilităţii angajatorului de a utiliza semnătura electronică avansată sau cea calificată, însoţite de o marcă temporală electronică sau una calificată, precum și de sigiliul electronic calificat al angajatorului la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adiţional la contract. Proiectul prevede însă că angajatorul nu poate obliga salariatul să utilizeze semnătura electronică la încheierea contractului de muncă. Pe de altă parte, acest act normativ obligă salariaţii cu muncă la domiciliu să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor utilizate în timpul telemuncii.
În plus, în şedinţa comună a Comisiei de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a fost dezbătut bugetul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Reprezentanţii ANCOM au venit cu o propunere de buget care prevedea o creştere cu 21% a cheltuielilor cu personalul, un lucru complet deplasat, având în vedere situaţia în care ne aflăm din cauza crizei sanitare mondiale. Concret, am redus cu 7.000.000 de lei bugetul propus pentru indexarea salariilor cu rata inflaţiei, am eliminat Fondul de Premiere, în valoare de peste 12.000.000 de lei şi am eliminat şi fondurile destinate voucherelor de vacanţă, În total, am redus bugetul propus de ANCOM cu aproape 22 de milioane de lei. Deşi au fost reduceri substanţiale de fonduri, nu ne-am atins de cheltuielile pentru investiții, cum ar fi construirea unor noi stații de monitorizare.
Patrimoniul cultural a reprezentat întotdeauna un subiect de interes pentru mine, astfel că, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru relaţia cu UNESCO, am încercat mereu să evidenţiez importanţa protejării şi a promovării patrimoniului cultura valorilor culturale naţional.e Cel mai important moment a fost sărbătorirea a 65 de ani de prezenţă românească în UNESCO, prilej cu care am participat la o masă rotundă cu tema „Patrimoniul mondial UNESCO din România, provocări şi soluţii”.
De asemenea, am depus o iniţiativă legislativă, alături de colegii mei, membri ai Comisei Parlamentare pentru relaţia cu UNESCO, pentru ca 24 iunie să devină oficial “Ziua Naţională a iei”. Pe 24 iunie este Ziua Universală a Iei, însă sărbătoarea nu este una oficială, ci a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea “La Blouse Roumaine. Arta coaserii iei este moştenită din generaţie în generaţie şi trebuie să avem grijă să nu pierdem această tradiţie care ne reprezintă. Cămaşa populară românească este cunoscută din ce în ce mai mult pe plan internaţional ca un obiect vestimentar tradiţional de o frumuseţe unică şi originală. Povestea acestui simbol al spiritualității românești trebuie să continue, iar generaţiile viitoare trebuie să cunoască şi să păstreze această tradiţiei. Este foarte important să păstrăm nealterată principala piesă a portului popular românesc și am considerat oportun ca 24 iunie să devină un reper național oficial pentru cămașa românească, cea care ne conferă unicitate și identitate spirituală.
